Devenită deja tradiţie, această tabără de fotografie are loc de două ori pe an, în primăvară şi în toamnă iar acum a fost prima ediţie ţinută la metocul Mănăstirii Oaşa din Găbud, ediţiile anterioare au fost găzduite chiar la mănăstirea Oaşa.
Lucrarea misionară a mănăstirii a fost dedicată aproape exclusiv tinerilor. La Oaşa au loc adesea tabere studenţeşti şi pelerinaje în care sunt prezenţi tineri din centrele universitare ale ţării. În ultimii ani se organizează aici şi workshop-uri dedicate artei icoanei şi studiului fotografiei, etnografiei şi culturii tradiţiilor româneşti.
Conform temei workshopului, şi anume OAMENI.2, participanţii şi-au ales câte un subiect pe baza căruia timp de 4 zile a trebuit să facă o serie de fotografii. Unii au ales ca punct de inspiraţie mănăstirea, alţii au ales sătenii şi viaţa lor iar alţii au mers puţin mai departe, până la fabrica de zahăr din Luduş. Alegerile au fost inspirate de fiecare dată dănd naştere unei serii frumoase.
Atmosfera creată in sala de discuţii pe baza imaginilor surprinse de participanţi, a fost una plină de intensitate, de bucurie, interes, curiozitate şi înţelegere. Datorită varietăţii temelor alese de participanţi putem spune ca am ajuns să cunoaştem cu toţii mănăstirea şi satul altfel decât nişte simpli vizitatori şi să ne facem o idee şi despre complexa, monotona dar dificila viaţă a muncitorilor de la fabrica de zahăr.
A fost un exerciţiu foarte bun pentru fiecare dintre noi sub îndrumarea Sfinţilor Părinţi de la metoc care au avut cu adevărat grijă de noi ca de proprii lor copii şi de care cu toţii ne-am ataşat! Mulţumim Părintelui Pantelimon şi mănăstirii Oaşa pentru minunata iniţiativă.
După participarea şi implicarea în mai multe ediţii a taberei de fotografie, pot spune că Oaşa, respectiv Găbud sunt locuri mistice, pline de încărcătură spirituală, locuri unde se nasc prietenii, se trezesc la viaţă talente şi unde fiecare îşi regăseşte liniştea şi drumul căutat.
La acest workshop au participat:
Călugărescu Lucian Ştefan, din Bucureşti - seria cu/despre Fabrica de Zahar
 |  |  |
Octavian Chende, din Braşov - seria despre Părintele din Găbud
 |  |  |
Drăguşin Doria Maria, din Bucureşti - seria despre familia Moldovan
 |  |  |
Floruţ Vlad-Marian, din Tîrgu Mureş - seria despre Fabrica de Zahar
 |  |  |
Mârza Dana, din Timişoara - seria despre Barurile şi întâlnirile din sat
 |  |  |
Mihuţ Livia, din Timişoara - seria despre viaţa la Metoc
 |  |  |
Moţ Claudiu, din Arad - seria cu şi despre caprele Mănăstirii
 |  |  |
Platon Tudor, din Piatra Neamţ - seria Moartea Grădinii
 |  |  |
Rus Bogdan Constantin, din Sibiu - seria despre familiile de orăşeni mutate la sat
 |  |  |
Tomazatos Alexandru, din Sulina - seria cu Construcţiile şi Constructorii de la Metoc
 |  |  |
Tudurache Constantin, din Timişoara - seria cu Străbunica familiei Moldovan şi satul
 |  |  |
Să nu uităm de maica Olga şi maica Serghia de la mănăstirea Bistriţa care ni s-au alăturat de la început.
Impresii si pareri ale participantilor despre workshopul de fotografie OAMENI.2 cu Dragos Lumpan tinut la metocul manastirii Oasa in perioada 17-21 octombrie 2012:
E o initiativa extraordinara de a promova cultura de calitate prin Biserica. Am apreciat modul in care Dragos s-a adaptat fiecarui participant si modul deschis si ferm de a discuta problemele.
Mancarea a fost excelenta!
Nu m-am gandit ca va fi atat de bine si atat de frumos!
Un atelier intensiv, de unde chiar si cu forcepsul, am incercat sa fotografiez in ideea acestui atelier : oameni.
Ma bucur ca am luat parte la atelier, sunt impresionat de ceilalti participanti, sunt unele nume de urmarit si vazut in viitor.
M-a bucurat familia pe care am cunoscut-o. Si colegii de workshop. M-au ajutat sfaturile si criticile.
Ma bucur de participare, desi a fost obositor, culcat tarziu, trezit devreme.
Ma bucur de participare, desi a fost obositor, culcat tarziu, trezit devreme.
A fost un workshop foarte frumos, am invatat destul de multe si am cunoscut o gramada de oameni frumosi, atat in sat cat si la metoc. Imi va fi greu sa ma intorc in oras departe de aceste locuri si de aceste experiente.
Am reusit sa depasesc niste bariere de care pana acumi imi era cumva frica, asta cand vine vorba de evolutia mea in fotografie. Excelent si foarte surprinzator pentru mine!
Nota maxima bineinteles. Multumesc lui Dragos si Parintelui Pantelimon.
Ca o gura de aer proaspat si binefacere.
Este o experienta reusita, plina de aspecte pozitive si oameni de o calitata excelenta amplificata de un om cu o cultura in fotografie extrem de mare.
Bucurie! Un pas inainte in comunicarea dintre noi. Din punct de vedere fotografic, ceata de afara ne-a infrumusetat, iar cea din interior a fost risipita.
