Blade Runner (Vânătorul de recompense)
Pentru joia aceasta, un film de acţiune S.F.
Într-un viitor cyberpunk al lumii, bazat pe tehnologie avansată şi inteligenţă artificială, omul a descoperit tehnologia creării de clone umane, folosite pentru coloniile din spaţiu, dar cu durata de viaţă limitataă. În Los Angeles-ul anului 2019 Deckard este un Blade Runner, un poliţist specializat în descoperirea replicanţilor. Deşi voia să se retragă, Deckard este obligat să revină când cinci clone evadează dintr-o colonie extraterestră şi ajung pe Pamânt.
Cineva spunea că Philip K. Dick e un filozof care a ales literatura pentru a-şi exprima ideile iar Blade Runner este cea mai bună ecranizare după vreuna din cărţile sale. Filmul trebuie pătruns în profunzime, până în substraturile sale filozofice despre moarte, umanitate şi eternitate/efemeritate. De fapt foarte important la acest film este contribuţia spectatorului, experienţa sa legată de tema filmului, pentru că nu este doar un thriller-SF cu urmăriri şi efecte speciale, ci un film cerebral. Pe de altă parte este un film de referinţă pentru genul SF ( A.I.,Brazil, 12 Monkeys, Dark City, filmele cu Batman, sunt doar câteva exemple de filme care au fost influentate de BR), încadrându-se printre capodoperele genului: Metropolis, 2001, Alien sau Star Wars. Nu cred ca scenariul sau jocul actoricesc al lui H.Ford este slab, ba dimpotrivă, el se încadreaza destul de bine în universul "cyberpunk" imaginat de P.K.Dick şi transpus superb pe ecran de Ridley Scott. Blade Runner îmbină perfect genul SF-filozofic cu cel de thriller-noir şi rămâne un film unic nu numai prin atmosfera melancolică indusa prin imagine şi muzica, cât şi prin profunzimea poveştii şi a personajelor. Oare visează androizii oi electrice?
